Biserica „Adormirea Maicii Domnului” se află și ea în rândul ctitoriilor domnitorului Miron Barnovschi-Movilă, fiind ridicată în 1628.
Conacul Carp din Țibănești a fost ridicat în 1820 de către bunicul lui Petre P. Carp, boierul Ion, după ce zidise și biserica din apropiere.
Biserica Vovidenia din Iași datează din jurul anului 1645 și poartă hramul Intrării Maicii Domnului în Biserică.
Biserica „Ziua Crucii” ( Dubălari ) din Iași este zidită în anul 1803, fiind ctitorită de breasla dubălarilor ( sau tăbăcarilor, cei care lucrează cu pielea animalelor ).
Biserica „Zlataust” din Iași este un alt locaș cu istorie, ctitorită de domnitorul Gheorghe Duca, ce a fost ridicat în 1638 într-o singură lună.
Biserica „Sfântul Andrei” datează din 1794 și a fost zidită pentru a înlocui o veche și mare biserică din lemn.
Zona de agrement Ciric este una dintre atracțiile cunoscute de la marginea orașului, ale cărei lucrări de amenajare au început în anii '60.
Palatul Lascăr Cantacuzino-Pașcanu este o altă clădire-monument a orașului, fiind ridicat în 1780.
Esplanada Elisabeta ( Râpa Galbenă ) a fost construită în ultimii doi ani ai secolului al XIX-lea, ca efect al dezvoltării zonei după deschiderea gării.
Institutul Francez din Iași a fost deschis din iarna anului 1992, într-o clădire de patrimoniu, desfășurând activități culturale și științifice.
Biserica Talpalari este ctitorită în jurul anului 1640 de vistiernicul Iordache Cantacuzino, pitită printre blocurile gri din zona centrală a orașului.
Biserica Armeană din Iași este unică în oraș, fiind rezidită în 1803, vechiul locaș datând dinspre finele secolului al XIV-lea.
Schitul Boureni dăinuie din 1657, însă primul locaș din sat datează din secolul al XIV-lea.
Biserica Sfinții 40 de Mucenici din Iași a fost construită în 1760 și ctitorită de hatmanul Vasile Roset alături de soția sa, Safta.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Aroneanu este ceea ce a mai rămas până în prezent dintr-un întreg complex mănăstiresc din perioada medievală.
Biserica Albă din Iași a fost zidită în 1750 pe locul unui vechi locaș ( ridicat în 1667 ) și ctitorită la inițiativa preotului Velișcu.
Gara veche din Iași este un alt edificiu simbolic al orașului, marcând perioada primilor pași ai României Moderne.
Biserica Toma Cozma moștenește numele primului său ctitor, cunoscut boier ieșean, fiind zidită în zorii secolului al XIX-lea.
Biserica Buna Vestire este ctitorită în 1816 de vornicul Ioan Tăutu și soția sa, fiind ridicată în apropierea unui vechi locaș din lemn, ce era cunoscut ca „Blagoveștenia”.
Mănăstirea Bârnova este o altă ctitorie a domnitorului Miron Barnovschi - Movilă, zidită în 1629.
Mănăstirea Hlincea este ctitorită de fiica domnitorului Petru Șchiopul ( domnița Maria ) în jurul anului 1587, iar acesta o închină ulterior Muntelui Athos.
Punctul muzeal „G. Ibrăileanu” din Târgu Frumos funcționează în clădirea Casei de Cultură, fiind un alt obiectiv al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași.
Punctul muzeal „Dimitrie Anghel” din Miroslava este administrat tot de Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, fiind deschis publicului în primăvara anului 2016.
Punctul muzeal „Cezar Petrescu” din Cotnari a fost inaugurat în toamna anului 2015 și funcționează în clădirea Centrului de Informare Turistică.
Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu” din Golăiești este adăpostit de clădirea Centrului de Informare turistică al comunei.
Biserica Domnească din Târgu Frumos este ctitorie a domnitorului Petru Rareș, fiind zidită spre mijlocul secolului al XVI-lea.
Mini-delta din Larga Jijiei este atracția principală de pe raza comunei Movileni, a cărei amenajare a început în 1977.
Lacul Chirița este o atracție mai puțin cunoscută, aflată între localitățile Dancu și Valea Lungă ale comunei Holboca.
Biserica Sfântul Nectarie din Iași a fost zidită ca nevoie pentru enoriașii cartierului nou construit de regimul comunist în anii '60, Alexandru cel Bun.
Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Iași a fost înălțată între 1782-1789, fiind proiectată în stil arhitectonic baroc.
Schitul Băiceni-Secu se află într-o zonă pitorească și a fost zidit în 1992, funcționând sub ocrotirea Mănăstirii Secu.
Catedrala „Sfânta Fecioară Maria Regină” din Iași este cel mai mare locaș catolic din oraș, fiind ridicată în perioada 1993-2005.
Mănăstirea Lacuri sau Sihăstria din Codrul Delenilor este un alt așezământ monahal cu istorie, care datează din 1724.
Mănăstirea Șoldana a fost construită în prima parte a secolului al XIX-lea pe locul unei vechi bisericuțe de moșie în curtea familiei de boieri Floroaia.
Mănăstirea Stavnic își înfige rădăcinile până în secolul al XVI-lea când se închega viața monahală în acest loc.
Biserica Sfântul Sava din Iași datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitorie a domnitorului Petru Șchiopul.
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Hermeziu este unul dintre monumentele istorice ale localității și datează din 1839.
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași datează din 1840, iar în prezent funcționează ca sediu al Palatului Copiilor (din 1966).
Casa memorială „Costache Negruzzi” este găzduită de satul natal al scriitorului, Hermeziu, unde memoria acestei familii a rămas profund pecetluită.
Muzeul „Mihai Eminescu” din Iași se află pe lista celor mai însemnate obiective culturale ale orașului, fiind înființat în anul 1989.
Mănăstirea Podgoria Copou datează din prima parte a secolului al XVII-lea, fiind ctitorie a domnitorului Vasile Lupu.
Băile Purcica sau Stațiunea balneoclimaterică Nicolina reprezintă una dintre atracțiile Iașiului, cu precădere în sezonul cald.
Conacul Negruzzi din Voinești este acel gen de obiectiv pe care nu te-ai aștepta să-l întâlnești într-un sătuc ieșean.
Mausoleul lui Vasile Alecsandri se găsește, la fel ca muzeul memorial, în localitatea natală a scriitorului- Mircești.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Copou seamănă un pic la exterior cu Biserica Domnească din centrul Iașiului, dar e zidită în perioada contemporană.
Mănăstirea Dobrovăț este un alt exemplu de obiectiv medieval, fiind construită în zorii secolului al XVI-lea.
Mănăstirea Miclăușeni este un alt obiectiv ce poartă amprenta cunoscutei familii Sturdza.
Mănăstirea Frumoasa este unul dintre așezămintele monahale cele mai vechi și bogate istoric din Iași.
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău este unic în regiunea Moldovei și este administrat de Muzeul Etnografic al Moldovei (Palatul Culturii) din primăvara anului 1990.
Sinagoga Merarilor a apărut ca o necesitate în rândul evreilor, fiind construită de cei din breasla merarilor (cei care se ocupau de cultivarea și vânzarea merelor).
Sinagoga Mare este prezentă pe lista celor mai vechi edificii ale cultului mozaic de pe cuprinsul țării.
Cinema City Iulius Mall este unul dintre cele mai cunoscute și moderne locuri de vizionat filme din Iași.
Cinema Trianon este cel mai vechi din Iași, fiind inaugurat spre finalul anilor '20.
Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi datează de peste un secol și este locul unde a fost fondat Muzeul de Antichități, devenit apoi Muzeul de Istorie a Moldovei (în Palatul Culturii).
Biserica „Sfântul Nicolae” (Socola) este menționată în documente în anul 1808, lucru care înseamnă că a fost construită cel mai probabil mai devreme.
Biserica „Schimbarea la Față” (Socola) se află în topul celor mai vechi locașuri din Iași, fiind zidită la mijlocul secolului al XVI-lea.
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” (Curelari) este un alt locaș ieșean care datează din secolul al XVII-lea.
Centrul Cultural Chinez „Nicolae Milescu” a fost inaugurat în anul 2017, la inițiativa profesoarei și lingvistei Antonina Trufanova (de origini ucrainene) împreună cu Irina Macoviciuc.
Centrul Cultural German din Iaşi este un loc ce atrage iubitorii de limbă și cultură germană, care organizează diverse evenimente în acest sens.
Parcul de aventură Hamak este una dintre atracțiile ieșenilor, mai ales în sezonul cald.
Biserica lui Cujbă este un alt monument istoric adăpostit de localitatea ieșeană Poiana cu Cetate.
Schitul lui Duma Negru sau ruinele schitului din Poiana cu Schit sunt ceea ce a mai rămas din vechiul schit ce a fost aici.
Rezervația naturală Poiana cu Schit este adăpostită de localitatea Poiana cu Cetate, întinzându-se pe circa zece hectare.
Parcul cu sculpturi „Poiana cu schit” este una dintre destinațiile mai „ferite” de ochii vizitatorilor, tocmai prin așezarea pe care o are.
Cinema Victoria Iași a fost construit în anii '60 și deține sala cu cel mai mare număr de locuri din oraș, adică 902 scaune.
Casa de Cultură a Studenților este unul dintre locurile care abundă de studenți, fiind înființat în toamna anului 1957.
Ateneul din Iași este una dintre cele mai vechi destinații culturale, ale cărei începuturi au fost puse la scurt timp după Marea Unire.
Crama Hermeziu ocupă unul dintre locurile fruntașe în domeniul vinului din județul Iași.
Podgoriile Cotnari sunt deja un brand consacrat de vin românesc, ale cărui plaiuri cu viță-de-vie dăinuie din secolul al XIII-lea.
Crama Bucium, adăpostită de una dintre cele șapte coline ale Iașiului, se află și pe lista locurilor potrivite pentru degustarea unui vin specific acestei zone.
Mănăstirea Cetăţuia datează, la fel ca biserica Bărboi, din secolul al XVII-lea, având și același hram al Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Biserica Bărboi este un alt exemplu de obiectiv ecleziastic cunoscut din Târgul ieșilor, care a fost supusă multor provocări de-a lungul timpului.
Muzeul „Poni – Cernătescu” funcționează sub tutela Complexului Muzeal Național al Moldovei, fiind întemeiat în anii '90.
Casa memorială „Nicolae Gane” este prezentă în rândul secțiilor care aparțin de Muzeul Literaturii Române din Iași.
Casa memorială „Mihai Codreanu” este găzduită de Vila „Sonet”, ridicată în 1934 în stil românesc pe un teren donat de primărie datorită activității sale intelectuale.
Mănăstirea Piatra Sfântă ( Tărâță ) datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Casa Memorială „George Topîrceanu” aparține și ea de Muzeul Literaturii din Iași, unde scriitorul și-a trăit ultimii 5 ani din viață.
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” își desfășoară activitatea în subordinea Complexului Muzeal Național al Moldovei (Palatul Culturii) din Iași.
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” este ctitorie a domnitorului Ioan Teodor Calimachi din perioada mijlocie a secolului al XVIII-lea.
Casa Memorială „Otilia Cazimir” funcționează în subordinea Muzeului Literaturii din Iași.
Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” se află tot sub umbrela Complexului Muzeal Național al Moldovei, fiind întemeiat în 1955.
Muzeul de Artă este un alt sector valoros din cadrul Palatului Culturii.
Muzeul de Istorie a Moldovei este adăpostit de Palatul Culturii din Iași, deținând un patrimoniu de peste 50.000 de exponate.
Palatul Roznovanu datează din secolul al XVIII-lea și acum găzduiește sediul primăriei ieșene.
Biserica Banu te întâmpină de fiecare dată când traversezi strada Lăpușneanu.
Casa Dosoftei stă ca mărturie a existenței Curții Domnești din Iași, alături de Biserica Sfântul Nicolae Domnesc.
Muzeul de Istorie Naturală se numără printre cele mai vechi muzee din Iași.
Mănăstirea Golia poartă numele întâiului ctitor, logofătul Ioan Golia, care a întemeiat-o în secolul al XVI-lea.
Casa memorială Vasile Pogor se află pe lista destinațiilor culturale , adăpostind Muzeul Național al Literaturii din Iași.
Biblioteca Central Universitară (BCU) Mihai Eminescu se numără printre impozantele clădiri de seamă din spațiul cultural ieșean
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc este un alt edificiu reprezentativ din centrul istoric al Iașiului.
Anticariatele de pe strada Lăpușneanu sunt greu de trecut cu vederea și fac parte deja din farmecul zonei.
Turnul Goliei este adăpostit de mănăstirea omonimă și se află în apropiere de centrul Iașiului.
Hrubele din Iași sunt învăluite într-o mantie de mister, nefiind nici până în ziua de astăzi elucidat ori să se știe dacă există sau nu.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza păstrează o moștenire culturală de peste un secol, fiind recunoscută atât pe plan local, cât și național.
Teatrul Național Vasile Alecsandri este o altă clădire-simbol din spectrul cultural ieșean.
Crama Gramma este locul unde a luat naștere vinul conversației.
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi sau Biserica „Trisfetitelor” dăinuie din prima jumătate a secolului al XVII-lea.
Mănăstirea Hadâmbu e unul dintre așezămintele monahale renumite de pe plaiurile ieșene.
Biserica Socola Mică din Bucium este un alt locaș cu istorie din această zonă, care a fost înălțată în prima parte a secolului al XIX-lea.
Rezervația Geologică și Paleontologică Repedea este o atracție puțin atipică.
Parcul Copou este un alt punct de referință din Iași, care dăinuie de peste un secol și 8 decenii.
Palatul Sturdza din Miroslava este o altă moștenire culturală care poartă amprenta vestitei familii boierești din Moldova.
Mănăstirea Bucium datează din secolul al XIX-lea, fiind construită ca urmare a înființării schitului românesc Podromu din Muntele Athos.
Palatul Sturdza de la Cozmeşti datează din anul 1816. A fost zidit la inițiativa vistiernicului Grigoraș Sturdza și proiectat în stil neogotic de arhitectul Iosif Demesovici.
Plopii fără soț din Bucium dăinuie încă din secolul al XIX-lea și au fost consacrați datorită poemului omonim al lui Mihai Eminescu.
Oaspeții plasează colțunașii cu brânză de oi în topul preferințelor. Nici plăcintele nu-s deloc de lepădat, mai ales când vin după vreun borș de găină, nici sarmalele cu mămăliguță și smântână.
Biserica „Sfântul Ilie” (20 iulie) din Bârlad mai este cunoscută ca „biserica breslei blănarilor”.
Mănăstirea Mălineşti din Gârceni este un alt exemplu de așezământ cunoscut și des vizitat din județul Vaslui.
Mănăstirea Floreşti se află în localitatea cu același nume, fiind unul dintre locașurile cele mai vechi de pe plaiurile județului Vaslui.
Palatul Mavrocordat se află în topul celor mai renumite obiective vasluiene.
Podul Înalt de la Vaslui este unul dintre cele mai simbolice locuri ale județului, fiind în mod direct asociat cu celebra bătălie a lui Ștefan cel Mare cu otomanii, de pe 10 ianuarie 1475.
Muzeul Sătesc din Tăcuta se află în comuna și localitatea cu nume omonim, fiind situată în nordul județului Vaslui, la granița cu județul Iași.
Muzeul Județean „Vasile Pârvan” (1882-1927) din Bârlad se numără printre instituțiile de seamă ale orașului.
Grădina Zoologică din Bârlad este una dintre destinațiile cunoscute ale județului Vaslui.
Catedrala Episcopiei Hușilor este locașul cel mai reprezentativ al orașului pentru creștinii ortodocși.
Muzeul caricaturii din Huși sau Salonul de Grafică-Satirică și Umoristică „Damigenius” este un obiectiv mai puțin cunoscut al județului Vaslui.
Ansamblul domnesc Rosetti-Solescu se referă de fapt la un conac din localitatea Solești, ce a fost ridicat de familia Rosetti.
Muzeul Memorial „Emil Racoviță” (1868-1947) este găzduit de localitatea cu nume omonim, comuna Dănești.
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui este un alt obiectiv asupra căruia merită să-ți apleci atenția și pașii.
Situl Arheologic „Curtea Domnească” din orașul Vaslui este o altă destinație ce merită vizitată.
Parcul dendrologic Copou te duce cu gândul la cel din Iași după denumire, dar și ca aspect să știi că acesta nu se lasă mai prejos.
Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” (1848-1929) se numără printre clădirile-simbol ale orașului Focșani.
Muzeul Unirii este poate cea mai importantă și reprezentativă secție din cadrul Muzeului Vrancei.
Casa Babei Vrâncioaia este reprezentativă pentru județ și e adăpostită de localitatea Bârsești.
Rezervația Naturală Râpa Roșie-Dealul Morii este o altă destinație vrânceană care se află în comuna Tulnici.
Mănăstirea Soveja se află în apropierea stațiunii cu nume omonim, fiind un locaș ce datează din secolul al XVII-lea.
Mănăstirea Lepșa se află pe lista celor mai cunoscute așezăminte monahale de pe cuprinsul Vrancei.
Domeniile viticole din Vrancea reprezintă o altă atracție specifică județului.
Muzeul Etnografic „Rădăcina Vrancei” este o destinație care se află în comuna Bârsești, fiind înființat în anul 2010, la inițiativa unui țăran român, Costică Beșa.
Casa Memorială „Moș Ion Roată” (1806-1882) te duce cu gândul atât la „Mica Unire” a lui Alexandru Ioan Cuza, cât și la Ion Creangă care a scris o poveste ce-i poartă numele.
Lacul Negru din localitatea Nereju este adăpostit de Rezervația Naturală Cheile Nărujei, fiind în topul celor mai aspectuoase lacuri ale județului Vrancea.
Focul Viu se află pe raza localității Andreiașu de Jos, din comuna cu nume omonim.
Stațiunea Lepșa sau „Mica Elveție” a Munților Vrancei, după cum mai este cunoscută, se află printre primele opțiuni ale turiștilor care aleg să vină în acestă zonă.
Cascada Putnei e foarte posibil să te ducă cu gândul la județul Suceava datorită numelui, însă e 100% vrânceană.
Rezervația Naturală Cheile Tişiței se află în topul celor mai atractive destinații naturale ale județului Vrancea.
Muzeul Vrancei reprezintă de fapt Muzeul Județean și e una dintre instituțiile de seamă.
Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Iași este una dintre ctitoriile de seamă ale domnitorului-martir Miron Barnovschi-Movilă.
Teatrul Municipal „George Bacovia” este una dintre instituțiile culturale de seamă ale Bacăului și reprezintă un punct de atracție însemnat.
Stațiunea Slănic Moldova este în topul celor mai cunoscute destinații băcăuane.
Catedrala ortodoxă „Sfântul Nicolae” se află în zona centrală a orașului și este un alt exemplu de monument istoric și de arhitectură religioasă specifică stilului bizantin.
Conacul de la Tescani adăpostește casa memorială Rosetti-Enescu, ce a fost inaugurată în anul 1980, iar din anul 2007 devine secție pentru Muzeul Naţional „George Enescu”.
Biserica Precista este unul dintre monumentele istorice și arhitecturale de factură religioasă.
Lacul Lilieci de pe teritoriul localității cu același nume aparține rezervației avifaunistice omonime.
Rezervația naturală „Nemira” este cunoscută pentru liniștea, peisajele pitorești sau traseele montane.
Lacul Bacău este reprezentat de Lacul Șerbănești sau Lacul Bacău II, cum mai este cunoscut.
Castelul Ghika (Ghica) se află pe teritoriul comunei Dofteana, fiind un alt exemplu de clădire grandioasă și elegantă a județului Bacău.
Mănăstirea Cașin este una dintre cele mai frumoase așezăminte ortodoxe ale județului, fiind situată în comuna cu nume omonim.
Palatul Știrbei din Dărmănești se află pe lista clădirilor grandioase băcăuane ale secolului al XIX-lea.
Casa memorială „George Bacovia”(1881-1957) este reprezentativă pentru orașul Bacău, mai ales că acesta este locul natal al poetului.
Castelul Roșu de la Hemeiuș este o altă atracție de seamă a județului, aflându-se în localitatea Lilieci, la circa unsprezece kilometri de Bacău.
Salina Târgu Ocna face parte din stațiunea cu nume omonim și mai este cunoscută ca „Drumul sării”.
Galeriile de Artă Plastică „Ștefan Luchian” reprezintă o secție de artă din cadrul Muzeului Județean Botoșani și poartă numele renumitului pictor botoșănean.
Mănăstirea Agafton se află în localitatea cu același nume și are hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” (sau Rusaliile).
Muzeul de măști populare „Țugui Gheorghe” se află în localitatea Vorona și este una dintre atracțiile unice ale județului Botoșani.
Muzeul Județean Botoșani este adăpostit de o clădire înscrisă pe lista monumentelor istorice.
Filarmonica de Stat din Botoșani este o altă variantă perfectă pentru o ieșire în oraș.
Rezervația de tisă Tudora este, în sine, o pădure care se întinde pe teritoriul localității omonime.
Lacul Stânca-Costești sau „Balatonul României”, după cum i se mai spune, este una dintre atracțiile care au prins foarte multă amploare în rândul turiștilor.
Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani este instituția cea mai reprezentativă în ceea ce privește cultura botoșăneană.
Mănăstirea Coșula se numără printre așezămintele de seamă ale județului Botoșani.
Casa memorială „Nicolae Iorga” este un obiectiv turistic botoșănean, ce datează din secolul al XIX-lea și a fost construită în stil moldovenesc.
Casa memorială „George Enescu” (1881-1955) din localitatea cu nume omonim este un alt obiectiv reprezentativ al județului Botoșani.
Biserica „Uspenia” din Botoșani este un alt locaș de cult recunoscut al județului, în special datorită faptului că aici a fost botezat poetul Mihai Eminescu, în luna ianuarie 1850.
Mănăstirea Popăuți poartă hramul „Sfântul Nicolae”, fiind una dintre numeroasele ctitorii ale domnitorului Ștefan cel Mare.
Mănăstirea Vorona se află în comuna cu nume omonim, fiind prezentă pe lista celor mai vechi locașuri de cult de pe teritoriul județului Botoșani.
Casa memorială „Mihai Eminescu” (1850-1889) se află în topul celor mai vizitate și însemnate destinații ale județului Botoșani.
Biserica Greacă este considerată una dintre bijuteriile arhitecturale și spirituale ale Galațiului, fiind înălțată de niște negustori greci în anul 1864.
Centrul „Delfinul” din Galați este un loc care unește în jurul apei mai multe activități.
Muzeul de Artă Vizuală din Galați se bucură de privilegiul de a fi primul muzeu de artă contemporană românească care s-a deschis în țara noastră în anul 1967.
Catedrala Arhiepiscopală a Dunării de Jos din Galaţi este una dintre atracțiile religioase ale orașului.
Mănăstirea Vladimirești se află în comuna Tudor Vladimirescu și localitatea cu nume omonim, fiind considerată una dintre cele mai frumoase aşezări monahale din zona dunăreană.
Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos este adăpostit de clădirea Palatului Episcopal, ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Lacul Brateș se află pe lista celor mai mari lacuri din țară ca suprafață, măsurând în jur de 2.000 de hectare.
Poarta Turcească este ceea ce a mai rămas dintr-un vechi han turcesc din Galați, azi fiind una dintre atracțiile orașului.
Castrul Roman Tirighina-Bărboși este cel mai cunoscut de pe plaiurile gălățene.
Biserica fortificată „Precista” este unul dintre simbolurile orașului și datează din secolul al XVII-lea.
Gara Fluvială sau Palatul Navigației din Galați este un alt obiectiv caracteristic orașului.
Mănăstirea Buciumeni se află în localitatea cu același nume și a fost declarată ca monument istoric, fiind una dintre cele mai vechi locașuri de cult ale județului Galați.
Complexul Muzeal Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, cunoscut și ca Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic se află în apropierea falezei Dunării, având în componență Planetariul, Observatorul astronomic, Acvariul (în aceeași clădire) și Grădina Zoologică din pădurea Gârboavele.
Casa memorială „Alexandru Ioan Cuza” sau Casa „Cuza Vodă” din Galați este un obiectiv destul de surprinzător, mai ales că domnitorul este născut în Bârlad, județul Vaslui.
Faleza Dunării se află pe lista celor mai reprezentative și cunoscute destinații din Galați. Aceasta se întinde de-a lungul fluviului și măsoară o lungime de patru kilometri.
Opera Națională Română din Iași este o instituție reprezentativă a culturii și aparține administrativ de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.
Muzeul Arheologic de sit Cucuteni se află în localitatea cu nume omonim, pe dealul Gosan. A devenit cunoscut în urma cercetărilor arheologice din secolul al XX-lea, care au scos la iveală o cultură neolitică, ce a intrat ulterior într-un circuit universal al valorilor culturale.
Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași este locul cel mai potrivit pentru o mică evadare din tumultul orașului.
Mănăstirea Galata (1582) se află pe colina omonimă, fiind unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Iași.
Catedrala Mitropolitană a Moldovei și Bucovinei se află pe lista celor mai renumite așezăminte religioase din țară.
Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Iași este găzduită de Universitatea Tehnică și în anul 2015 a fost inclusă în top 25 cele mai frumoase biblioteci renumite din lume
Casa memorială „Vasile Alecsandri” din Mirceşti este un vechi conac ce a aparținut familiei Alecsandri.
Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” este un alt obiectiv însemnat care funcționează în subodinea Muzeului Literaturii din Iași.
Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași este o altă atracție ieșeană, fiind strâns legată de personalitatea scriitorului moldovean.
Muzeul Unirii din Iași aparține de Palatul Culturii și este cunoscut pentru faptul că a fost reședința a doi unificatori: domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) și regele Ferdinand (1865-1927).
Palatul Culturii din Iaşi este unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale județului și un simbol al Iașului.
Palatul Cuza de la Ruginoasa este un alt exemplu de construcție în stil neogotic, pe lângă Castelul Sturdza.
Castelul Sturdza de la Miclăuşeni este una dintre cele mai frumoase clădiri ale județului Iași.
Hanu Ancuței se află în comuna Tupilați și a fost construit pentru a evoca renumita clădire din opera lui Mihail Sadoveanu cu nume omonim și este considerat a fi un „experiment literar”.
Casa memorială Ion Creangă din comuna Humulești este o altă destinație specifică județului Neamț.
Stațiunea Durău este prezentă pe lista celor mai vizitate stațiuni montane din zona Moldovei.
Cheile Bicazului se află pe lista celor mai des vizitate, renumite și cunoscute destinații din România.
Mănăstirea Sihăstria Neamțului este cunoscută mai ales datorită personalității marelui părinte duhovnic al românilor, Cleopa Ilie, care a viețuit aici între anii 1992-1998.
Mănăstirea Văratec se află în comuna Agapia și poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august).
Mănăstirea Agapia se află pe lista celor mai cunoscute așezăminte religioase unde trăiește una dintre cele mai mari obști de maici de pe cuprinsul țării.
Cetatea Neamţului este o altă destinație de top din Târgu Neamț, de data aceasta cu iz istoric.
Zimbrăria sau Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină „Dragos Vodă” reprezintă grădina zoologică din Târgu Neamţ.
Masivul Ceahlău este considerat a fi unul dintre cei mai atractivi munți din Carpații Orientali.
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș se află pe lista celor mai cunoscute și vizitate destinații.
Muzeul popular „Nicolae Popa” este o atracție preferată de cei care vin în județul Neamț.