Mănăstirea Samurcășești poartă numele ctitorului ei, vornicul Constantin Samurcaș (ce avea origini grecești), fiind construită în 1808. Este cunoscută pentru faptul că naosul este împărțit în trei, ceea ce dă impresia că are trei altare. După ce a fost înălțat locașul, acesta l-a îmbogățit prin moaștele pe care le-a adus din Grecia. Un lucru mai puțin știut e că vornicul era prieten bun cu Tudor Vladimirescu, pe care de multe ori l-a adăpostit la mănăstire alături de pandurii lui. În 1847, nepotul său, Alexandru Samurcaș i-a oferit așezământului pământul din jur și vatra, inițiind și lucrările de reparație a bisericii. Este pictată de Gheorghe Tatttarescu în 1870, însă de-a lungul vremii trece prin multe provocări, mai ales ale naturii, ceea ce a necesitat reparații și reabilitări. Cea mai înseamnată a fost cea din anii '40, după un teribil cutremur care a lăsat-o aproape ruină. Generalul Tudor Ciurea a fost cel care a realizat reconstrucția bisericii, devenind al doilea ctitor, după ce în Primul Război Mondial  i-a promis Cuvioasei Parascheva acest lucru dacă-l va scăpa cu viață. Astfel, locașul ridicat în stil brâncovenesc, dar păstrând forma inițială a celor „trei altare” poartă hramul sfintei care l-a salvat pe general și al Sfântului Nicolae.

Așadar, nu o rata!