Armenii au avut propria lor biserica in Iasi inca din secolul al XIV-lea, cand o puternica colonie s-a asezat in acest oras. La actuala biserica, restaurata in anul 1803, cu hramul Sf. Maria, se pastreaza, o piatra care a apartinut unui locas mai vechi. Aflata intro nisa din transept, piatra respectiva are urmatoarea inscriptie, in limba armeana: "Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia bisericii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, prin staruinta parintelui Iacob, a hagiului Macar. E. K. R. 1385". Desi autenticitatea inscriptiei a fost pusa sub semnul intrebarii de unii specialisti, cert este faptul ca in secolul al XV-lea functiona o biserica armeana in Iasi. In 1451 se daruia acelui locas o pretioasa Evanghelie, scrisa si ilustrata cu o deosebita maiestrie cu 100 de ani mai inainte de orasul Caffa din Crimeea. La 1763-1764 lordul Baltimore povesteste ca a primit de la un calugar o notita privitoare la manastirile si bisericile iesene. In lista erau mentionate doua biserici armene (cea de-a doua fusese ridicata la 1605 pe Ulita Cizmariei Si avea hramul Sf. Grigore Luminatorul) .

De vizitat cind aveti timp

Frumos.

O clădire care ar trebui să fie un simbol pentru Iasi, vechimea ei se suprapune pe data atestarii orașului. Clădirea este frumos iluminată noaptea, dar in rest nimic. Nu se vizitează, Nu se poate afla nimic din istoria deosebită a armenilor pe aceste meleaguri.

Frumos ca arhitectura