Mănăstirea Dobrovăț este un alt exemplu de obiectiv medieval, fiind construită în zorii secolului al XVI-lea.

Este cunoscută ca fiind ultima ctitorie a domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare, pe care (din nefericire) nu a mai apucat să o vadă isprăvită. În schimb, urmașul său, Bogdan al III-lea a finalizat lucrările locașului.

Un amănunt puțin cunoscut este legat de cum a luat naștere ideea zidirii mănăstirii de călugări. Povestea îl are ca protagonist pe domnitorul Ștefan care se îndrepta cu oștirea spre Suceava. Îi atrage atenția în depărtarea pădurii un punct luminos. Apropiindu-se, găsi chilia unui sihastru rus, care l-a recunoscut și l-a salutat în limba sa cu „добрый вечер (Bună seara!)”. Astfel, de la „Dobri vecer” locul a ajuns să poarte numele de Dobrovăț, în cinstea acestui monah și să adăpostească și mănăstirea omonimă.

Deși a trecut prin atacuri, jafuri, desființări, transformată în biserică de mir sau fiind la un pas de ruină, în anii '90 își recapătă statutul și vechiul aspect.

Așadar, merită să o vizitezi și tu cât mai curând!